Cum te poate prosti biserica daca nu esti foarte rational

13

Posted by beng | Posted in Social & Fun | Posted on 12-05-2013

Tags: , , , , ,

Pe cand eram mic, am fost invatat ca biserica te invata numai de bine. Ca biserica inseamna Dumnezeu, si ca tot ce spune ea e adevarat si bun.

Ei bine, pe parcurs am flat ca nu-i deloc asa.

Imi aduc aminte ca prin biserica pe care o frecventam, era o femeie batuta in fiecare saptamana de sot, care venea beat acasa. Nu divorta pentru ca stia ca e pacat, ca odata ce l-a luat asta e, sa se descurce. Si mai apareau si tot felul de povesti din astea eroice in care o sotie a suportat bataia barbatului 10 ani dupa care ala s-a pocait. Cred ca saraca innebunise de la atata bataie.

Mare parte dintre crestinii devotati bisericii observ ca sunt oameni slabi de inger si usor de pacalit, care cred cam tot ce zboara. Si partea mai urata e ca aia care au copii, ii pun sa tina toate prostiile pe care le-au auzit. De exemplu: nu au voie sa se uite la televizor, nu au voie sa vorbeasca cu cei de alta religie (sunt ai satanei ;)), nu au voie sa poarte nu stiu ce haine, nu au voie sa se joace pe calculator, nu au voie sa…

In perioada liceului am avut ocazia sa lucrez in stafful unei biserici protestante, care ce-i drept, e destul de plina de fanatici. Ce mi s-a parut cel mai tare e ca oamenii astia care erau in frunte nu erau la fel de “nebuni” ca cei din biserici. Sunt oameni destul de rationali si buni, dar care nu-si permit sa schimbe ritmul pentru ca asta ar insemna sa-si piarda din enoriasi.

Ieri am avut de asemenea ocazia sa vad cum un lider mai rasarit al unei biserici, cu un rol destul de inalt, l-a desfiintat efectiv pe un fost pastor cu care a lucrat cot la cot, pentru ca acesta a divortat. Replica lui magica a fost: “Ramane in continuare cel mai bun prieten al meu, insa noi trebuie sa iubim pacatosul si sa uram pacatul din el.” Mai pe romaneste, e un gunoi da de, trebuie sa-l acceptam si p’asta. Poti vedea secventa exacta in clipul de mai jos, incepand cu minutul 8.20. Cam asta stiu sa faca crestinii devotati. Sa-si ridice opiniile lor (extrem de irealiste si aberante in general) la rang de inspiratie divina, iar mai apoi sa darame oameni.

Biserica in principiu e destul de buna, inveti lucruri destul de bune de acolo, insa trebuie sa fii destul de smart astfel incat sa-ti dai seama cand bat campii si sa ii lasi in lumea lor. Cu cat esti mai mult implicat intr-o biserica, cu atat te afunzi mai mult in r***t. Si asta pentru ca in opinia lor Dumnezeu cam joaca dupa cum cred ei.

Asa ca prieteni, daca va bate gandul ca sa aderati la o religie anume, nu uitati ca mai intai de toate trebuie sa intelegeti esenta crestinismului (dragostea de oameni), iar mai apoi detaliile care vi se par cat se poate de ilogice si inumane, sa le ignorati. Exista oameni care si-au lasat locuri bune de munca plecand in “misiune”, iar copiii lor n-au bani nici de-o gogoasa. Cica o sa le dea Domnu’. Ce uita ei e ca Dumnezeu prin oameni lucreaza.

Asa se explica si de ce misiunea o fac in zone extrem de sarace, iar in mediul urban unde oamenii sunt destul de deschisi la mine nu prea au succes.

 

 

Comments (13)

Beni, nu cred ca Nicu Ionescu l-a desfiintat pe Cornel si nu cred ca a zis ceva rau in asta in conditiile in care chiar insasi Cornel Darvasan a admis ca este pacat ceea ce face el si ca nu trebuie luat a exemplu! Referitor la faltul ca divorteaza nu este problema mea, doar el si Dumnezeu stiu adearatele motive! In schimb mi se pare putin cam ciudat ca el face public aceasta decizie si afirma ca el, doar el a luat decizia asta si nu impreuna cu sotia lui si lasa de inteles ca nu se gandeste la sotia lui si la copiii lui luand decizia asta, ci ii este benefica doar lui! E ca si cum i se rup pantalonii in vine si se lauda tuturor!

Nu il condamn si nu ma priveste pe mine viata lui!

In ceea ce priveste ceea ce ai scris mai sus referitor la femeile batute sunt de acord cu tine! Si nu prea sunt de acord nici eu cu multe nedreptati din biserica (una dintre ele fiind exculderea publica a oamenilor care gresesc, ulterior cam toti ajunga sa fie carpe de sters pe jos, datorita membrilor “zelosi”), dar cine priveste la om si se poticneste in asa ceva, nu are credinta lui proprie! Credinta e prin Dumnezeu si vine de la Dumnezeu, nu de la om!

de ce ne legam de oameni bolnavi psihic? fanatismul este o boala, o lipsa de cultura….fanatici intalnim in toate religiile nu numai in protestantism! cautam sa ne gasim scapare greselilor noastre, aratand cu degetul spre ceea ce unii din biserici gresesc? mantuirea este individuala asa ca e bine sa vedem ce facem noi bine sau rau in relatia noastra cu Dumnezeu! sa nu mai scoatem in fata cazuri izolate si, sa aratam cu degetul fiecare spre sine insusi! pe mine nu ma intereseaza ce spune nimeni; ma intereseaza ce spune Dumnezeu referitor la relatia mea cu cei din jurul meu, referitor la relatia mea cu divinitatea!

De acord cu tine Lucetia, nu am infirmat faptul ca fanatismul nu ar exista decat intr-un anumit cult religios, insa nu prea cred ca este o boala, ci mai degraba o “nebunie temporara”

Gabi, pe drept vorbind, un astfel de eventiment trist cum ar fi un divort chiar cred ca nu poate fi mai nimeni in masura sa il cunoasca atat de bine incat sa ii poata pune stampila de pacat.

Biserica oricum a fost creata pentru manipularea in masa a populatiei.

Asta de unde ai luat-o?

E drept ca divortul nu este ingaduit de Dumnezeu dar nu-l consider un pacat in conditiile in care convietuirea nu mai este posibila ( ma refer la abuz, infidelitate, probleme psihice, impotenta ). De asemenea consider ca problematica divortului este delicata si complicata si ca nu avem dreptul sa ne dam cu parerea de pe margine. Da, zelosii manipuleaza si spala creiere in Biserica. Nimic nou sub soare!

Interesant cel de-al patrulea motiv, desi nu l-as include alaturi de celelalte. Sex se face si in alte feluri decat metoda clasica, nu e chiar motiv de divort. Dar ma rog, noi oamenii tinem foarte mult la ceea ce ne dorim pana acolo incat chiar si in dragoste suntem egoisti. Asta e natura umana

În problema divorţului, lucrurile sunt într-un echilibru foarte greu de menţinut. Pe de o parte, textele celebre din Noul Testament nu incriminează divorţul în sine, ci recăsătorirea cu o altă persoană după divorţ sau posibilele ispite spre curvie la care este supusă persoana divorţată. Deci ţinta nu este divorţul, ci viaţa imorală, adulterul. Dacă omul are chef să divorţeze din varii motive şi să rămână singur, cine-l poate ţine? Pe de altă parte, mergând pe ideea asta, poţi ajunge la o proliferare a divorţului din cele mai puerile motive (cum era la evrei treaba cu cartea de despărţire dacă bărbatului nu-i mai convenea de nevastă), iar asta duce la o banalizare a legământului căsătoriei şi la o desconsiderare a partenerului de viaţă. Interesant e textul din Maleahi 2:16, care, rezumat din mai multe traduceri ale Bibliei, spune: “Urăsc despărţirea în căsătorie, pentru că asta înseamnă o violenţă la adresa persoanei pe care trebuia să o protejezi”. Mi se pare calea de mijloc cea mai potrivită: divorţul trebuie evitat pe cât posibil (deoarece Dumnezeu urăşte să-i vadă suferind pe toţi cei implicaţi într-un astfel de proces), dar, când se întâmplă, nu trebuie privit ca păcat (uneori, dacă inimile partenerilor nu sunt dispuse la schimbare, continuarea unei căsătorii produce mai multă suferinţă decât divorţul). Cum spuneam mai sus, divorţul e un lucru de nedorit, dar nu un păcat în sine; păcatul este adulterul care însoţeşte de regulă divorţul (fie înainte, fie după).

Write a comment

*